Totul este un joc pentru ca totul este o conventie, mai putin ceea ce ESTE!

Salut!

Ce mai faci? Ma gandeam la faptul ca a inceput toamna si cindva, la inceputul acestui anotimp, atmosfera era aparte….imi amintesc oameni luand tot felul de legume pe care le pregateau pentru iarna, prieteni mergand la cules de diverse (eu am avut sansa unor bunici extraordinari, dar care nu au stat la tara, dar am gustat senzatia datorita unor prieteni).

Toamna e un anotimp spectaculos, culorile naturii sunt absolut incantatoare, exista acea senzatie de incetinire si contemplare. Nu te priva de posibilitatea de a admira schimbarea naturii, indiferent de cat de multa treaba ai sau crezi ca ai. Cu siguranta iti permiti o ora in natura, fie o margine de localitate, fie parc, fie malul unui riu. Mergi acolo singur si ramai prezent, doar tu cu tine.

Zilele trecute, in timp ce mergeam pe strada, mi-a venit in minte ideea ca tot ce exista dintotdeauna, dinaintea apartitiei omului, la nivel Universal (caci doar la acest nivel putem vorbi despre adevarul absolut) este real. In schimb, tot ce e facut de om este o conventie. Iar noi, de ceva vreme, traim intr-o lume facuta de om. Deci traim intr-o conventie, departe de adevarul absolut.

Totul reprezinta o conventie: peretii sunt o conventie, functiile detinute de noi sunt o conventie, respectul crescut fata de o anumita functie si mai putin crescut fata de o alta functie este o conventie, respectul este o conventie, faptul ca traversezi pe zebra e o conventie, un accesoriu de vestimentatie este o conventie care vine insotita si de un imaginar manual de utilizare, atitudine, mod de purtare si folosire. Faptul ca organizezi o nunta e o conventie, un spectacol tip musical de pe Broadway, mereu aceeasi piesa, dar cu alte personaje: distributie pe baza unui casting facut de miri, scenariu  facut de miri cu colaborarea parintilor si sugestiile colaboratorilor, regie, decoruri, bilete…..Viata nu vine cu un manual de utilizare! Viata exista, TU esti viata, TU esti o forma de viata (asa se si spune) prin urmare, nefiind ceva inert care a obtinut viata, nu ai cum sa-ti traiesti viata, pentru ca nu ai viata, ESTI VIATA! 

O inventie este ceva ireal asupra caruia noi am cazut de acord ca e real, de dragul jocului numit viata in societate. (Dex. Inventie = Afirmaţie care susţine ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; p. ext. minciună.) Si daca am cazut de acord, atunci de ce suferim cand nu ne convine ceva? Este tot alegerea noastra. Nu degeaba se spune ca “totul exista desi nimic nu este real“. O minciuna e o inventie asupra careia nu cad de acord mai multi oameni. Daca toata comunitatea ar cadea de acord cu privire la acea minciuna, atunci ea ar deveni un adevar. Poate nu am exprimat intr-un algoritm perfect cele de mai sus, dar am incercat sa expun o pista pe care fiecare este liber sa mearga atat cat doreste, raspunzandu-si sincer si indiferent de consecinte, chiar daca identitatea asumata se simte amenintata si ego-ul sufera.

Adevarul deranjeaza la inceput, caci ego-ul se simte amenintat, dupa care adevarul devine eliberator! De aceea, in mod inconstient, ii indepartam pe cei care ne spun lucruri de care fugim, pentru ca nu suportam adevarul si cautam persoane care ne accepta “asa cum suntem”. De adevar nu poti sa fugi, caci el este in tine! Cat timp cauti adevarul in afara ta, traiesti in iluzie, proiectezi!

Prin urmare, realul in forma lui pura exista fara ca omul sa-l creeze, iar tot ce e facut de om, e facut, nu exista. Asta e si partea frumoasa a existentei: ni s-a dat o imensa putere creativa si ne putem juca foarte mult cu aceasta plastilina. Totul e un joc dar atunci cand nu iti dai seama de acest lucru si te implici cu toata fiinta, mizand cu propria-ti existenta, lucrurile au scapat de sub control. E o nebunie sa iti pui viata in joc atunci cand joci table, carti sau acest Monopoly caruia ii spunem viata in societate. E un joc, e facut sa te distreze dar noi, educati de mici ca exista pierdere, ca pierderea e rea, ca nu trebuie sa pierdem, luam jocul drept o distractie numai cat timp castigam.  Dar oare castigam? Ce putem sa pierdem, din moment ce tot ce avem am gasit aici, noi nu am adus nimic cu noi, la nastere! Viata exista dinaintea nasterii noastre iar noi suntem forme de viata, iar moartea, care este mai degraba opusul nasterii decat al vietii, arde doar ce este ireal, adica mintea bazata pe identitatea formata aici si corpul, forma de care ne-am atasat aici. NOI vom observa cu siguranta cum irealul este dizolvat!

Ce e rau si ce e bine, tu te-ntreaba si socoate….spunea poetul. Chiar asa, ce e rau si pentru cine raul e bine…si ce e bine si pentru cine binele e rau? Parca dintotdeauna aparam binele nostru cu forta, impotriva lor…indiferent cine sunt ei (alta echipa de fotbal, alta parte a orasului, alta parte a tarii, alta tara, alt continent, alta rasa), ignorand faptul ca si ei apara binele lor tot cu forta, impotriva noastra. Un site de stiri a publicat un banal articol intitulat “Google e mai tare decit Dumnezeu”. Nu vrei sa stii ce polemici au izvorat intre cei care aparau Google si cei care isi aparau Dumnezeul. As fi lasat cateva ingrediente speciale, doar ca sa ii impart in mai multe grupari, pe principiul “divide si cucereste”. Adica presarand elemente precum “Budha, Vishnu, Mahomed, Youtube, Yahoo, Altavista” cred ca se bloca serverul gazduitor. Cand stii cine esti in interior, nu mai ai nevoie sa dovedesti in exterior, sa-ti aperi identitatea in exterior sau sa ii convingi si pe ceilalti de realitatea ta! Nu mai exista separare, nu mai exista dorinta de “a fi mai multi de-ai nostri” si “mai putini ai lor”. Aperi cand iti este frica si iti este frica atunci cand nu cunosti adevarul! Adevarul nu trebuie protejat, caci adevarul nu poate sa fie dizolvat la fel cum intunericul nu poate sa umbreasca lumina unei lumanari, insa o lumanare poate sa dizolve intunericul.

Daca cei de pe site ar fi inteles ca Dumnezeu, Budha, Allah, Sursa, Creatorul sau cum iti place tie sa-i spui, e in tot si toate (indiferent daca vrei, crezi sau nu), ca nu are neaparat un nume stabilit si ca poti sa-i spui cum vrei si ca o chestie careia i-am zis Google si pe care am facut-o noi, oamenii, nu poate sa fie mai “tare” decat creatorul a tot si toate, cu siguranta acel articol n-ar fi existat.

Cand povestesti, indrumi, predai ceva, se presupune ca esti un fel de maestru in acel ceva, altfel nu ai putea sa predai altora care stiu mai putin. Prin urmare, ca sa poti preda engleza la nivel avansat, tu trebuie sa fii la un nivel avansat, ca sa predai orice la nivel avansat, tu trebuie sa fii la un nivel avansat. Prin urmare, esti ceea ce predai celorlalti in fiecare zi, esti mai mult decit ceea ce predai celorlalti, pentru ca esti “profesor” in ceea ce predai. Asadar, daca in fiecare zi predai frica, saracie, neajunsuri, violenta, ura, gelozie, iubire, frumusete, apreciere, compasiune, pace….indiferent de ceea ce alegi (constient sau inconstient) sa predai, in fiecare zi a vietii tale, esti profesor….in ceea ce predai. 

Legea imuabila a atractiei ne invata ca atragem multiplicat energia emanata, nu ceea ce spunem verbal.  

Ai pentru ca esti si esti ceea ce simti!Cauta adevarul in interiorul tau si cu siguranta vei stii cand l-ai gasit! In rest, exista tot felul de oameni, carti, workshopuri, filme care iti vor spune adevarul lor sau iti vor arata o cale pe care poti sa mergi cat timp te simti bine in compania ta. Incomparabil insa cu ceea ce simti tu cu adevarat! Vei stii cand ai gasit adevarul, pentru ca din acel moment nu vei mai stii ce e intristarea!

Am avut cateva ganduri pe care le-am asternut aici, unele cu adevarat provocatoare pentru mine. Te las cu drag, in compania lui George Carlin, un filosof comic al vremurilor noastre.

Cu prietenie sincera,

Traian