Fii

Salut!

Ce faci? Se pare ca zilele asupra carora am cazut de acord ca reprezinta week end-ul sunt la final! Ei si ce? Cine le numara? Si de ce? Sunt pe terminate?
O preumblare mi-a readus in minte ideea de a fiinta si atat! Oamenii sunt tentati sa eticheteze starile si indiferent daca sunt stari bune (etichetare) sau stari rele (ooops, alta etichetare), ele incurajeaza absenta echilibrului. Nu te poti simti decit bine sau rau. Consider ca binisor…e o fortare. Raulet…nici nu exista, pentru ca automat compensam dinspre bine, ca sa dea bine. 🙂
Ce vreau sa spun este ca as prefera ca atunci cand cineva ma intreaba ce fac, sa ii pot spune “SUNT” si apoi, cu zimbetul pe buze, sa trec mai departe, fara sa fiu nevoit sa completez si altceva dupa SUNT. Noi avem mereu nevoie de repere pentru a compara. Cum esti? Sunt bine! Ah, deci mai bine ca mine, pentru ca eu sunt rau. Sanatos? Uite, probleme cu gatul, o raceala. Offf, iar m-a luat, eu am pancreatita. Si tot asa. Chiar si atunci cand afirmi ca esti bine, iti arati vulnerabilitatea. Pentru ca atunci cand esti bine, ai niste motive pentru aceasta stare. Motive care daca vor fi amenintate, te vor directiona catre starea de rau.
Papaji a dat o minunata definitie libertatii. El a spus ca libertatea este o capcana. Pentru ca daca vrei sa fii liber, trebuie sa indeplinesti niste conditii: sa ai bani, sa ai liniste, o casa la munte, ratele la zi, etc samd. Iar daca trebuie sa indeplinesti conditii, aia nu e libertate. Cel mai sanatos este SA FII! Si la fel spun foarte multi dintre inteleptii vremurilor apuse sau prezente. Iata mai jos un filmulet cu momentul despre care vorbesc, extras dintr-un interviu mai lung pe care vi-l recomand cu caldura, daca il gasiti pe undeva online sau offline.
E posibil ca multi sa fie confuzi. Ori ne abandonam fiintei si fiintarii ori ne vedem de cariera. Cu siguranta vei regasi raspunsul perfect la aceasta nelamurire atunci cand vei lasa linistea sa predomine in mintea ta si nu gandurile induse si impuse de tot ce ne inconjoara.
Observ o dependenta de zgomot. Pretutindeni, chiar si atunci cand oamenii merg in parc, unii au casti in urechi sau asculta muzica de la alte surse. Parca le e teama de liniste…sau poate ca le e teama ca s-ar putea descoperi si s-ar speria de ceea ce vor afla in prima faza. Asa, mai bine se mint ca sunt ocupati si nu au timp pentru ei. Deadline-urile, proiectele, familia, totul le sta in calea intalnirii cu ei insisi!
Exerseaza linistea in fiecare zi si vei afla ce trebuie sa faci, chiar de la tine. Si vei rade! Pentru ca iti esti simpatic! 🙂
O saptamana plina de inspiratie!
Cu prietenie sincera,

Traian

2 Comments

  1. Nu e o dependenta de zgomot, e o dependenta de informatie cred eu. E din cauza bucurestiului. Exact cum auzi oameni care spun ca nu pot merge la tara pt ca “nu au ce face”. De fapt e problema ca informatiile pe care le primeste corpul sunt mai putine/nu cele cu care s-au obisnuit.

    Am simtit-o si eu si am devenit dependent de ea. Am nevoie sa citesc o carte, sa ma uit la televizor, sa stau pe net. Dar nu puteam sa stau fara sa fac nimic, gen sa ma uit la iarba cum creste. Nici cu bicicleta nu puteam merge, nu aveam rabdare, mi se parea ca nu merg suficient de repede. La film nu te uiti relaxat, dai pe fast forward. Si asa mai departe. Acum incerc sa ma tratez.

  2. Cum spui tu, Ionut! Ce pot sa spun eu, este ca personal, incep sa fiu din ce in ce mai atras de liniste. Parca, oricat de ciudat ar parea, aflu mai multe…despre mine!
    Iti multumesc pentru comentariu!
    Toate cele bune!
    Traian

Leave a Reply

Your email address will not be published.